Partidul AUR consideră că Planul de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027–2036, aprobat de CSAT, ridică întrebări serioase cu privire la realismul financiar al proiectelor, prioritizarea cheltuielilor și, mai ales, la viitorul industriei naționale de apărare.
Nimeni nu contestă necesitatea ca Armata României să fie modernizată. România are obligații față de propria securitate și față de aliații din NATO. Înzestrarea Armatei nu poate fi redusă la o listă de achiziții, ci trebuie să reprezinte o politică industrială și economică de interes național.
Planul aprobat de CSAT anunță investiții masive în avioane F-35, sisteme de apărare antiaeriană, blindate, nave, drone, rachete, radare și alte capabilități. În paralel, România va utiliza 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, din care aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate proiectelor Ministerului Apărării Naționale.
Întrebarea fundamentală este: din acești bani, câți rămân în România?
Guvernul și CSAT vorbesc despre modernizarea industriei românești de apărare, despre tehnologii, know-how și colaborări cu marii producători internaționali. Dar aceste formulări generale nu sunt suficiente. România are nevoie de obiective clare și obligatorii privind producția internă, transferul tehnologic, numărul de locuri de muncă create, cercetarea,dezvoltarea și valoarea adăugată realizată în economia românească.
Programul SAFE trebuie să însemne și dezvoltarea industriei românești de apărare, nu doar finanțarea unor importuri militare.
CSAT, Guvernul și Ministerul Apărării Naționale trebuie să răspundă public la câteva întrebări:
- Care este valoarea exactă a producției care va fi realizată în România în cadrul celor 22 de proiecte SAFE?
- Câte contracte vor avea componente obligatorii de producție și mentenanță în România?
- Ce fabrici românești vor fi modernizate și ce tehnologii vor fi transferate?
- Câte locuri de muncă și câte capacități industriale noi vor fi create?
- Ce procent din fiecare euro cheltuit pentru înzestrare va genera valoare adăugată în economia românească?
- Care este strategia pentru ca România să poată produce, repara și întreține în țară o parte cât mai mare din echipamentele cumpărate?
Nu este suficient să cumpărăm arme moderne. România trebuie să aibă capacitatea de a le produce, întreține și moderniza în țară și, în situație de criză, să poată asigura rapid muniția, piesele de schimb și serviciile necesare.
Comisia de Apărare AUR solicită Guvernului și Ministerului Apărării Naționale să prezinte public o strategie industrială pentru Planul de Înzestrare 2027–2036, cu indicatori concreți și verificabili privind producția realizată în România, transferul de tehnologie, mentenanța echipamentelor, locurile de muncă și participarea industriei naționale la proiectele finanțate prin SAFE.
România nu își permite ca miliardele de euro alocate prin SAFE și de la bugetul național să fie folosite preponderent pentru achiziții externe, în timp ce fabricile românești rămân fără investiții, iar capacitățile industriale se degradează. Înzestrarea Armatei trebuie să însemne și reconstrucția capacității României de a produce și întreține echipamente militare.
Comisia de Apărare AUR consideră că fiecare euro investit în apărare trebuie să contribuie nu doar la securitatea României de astăzi, ci și la capacitatea României de a se apăra și de a produce pentru propria apărare mâine.
